Dintre cei trei macronutrienți – carbohidrați, proteine și lipide – niciunul dintre ei nu a primit recenzii atât de negative precum grăsimile sau lipidele. Nu este vorba de cât de multe lipide consumăm, ci despre tipul lipidelor și care este proporția dintre grăsimile bune și grăsimile rele, pentru că nu toate sunt la fel.
Lipidele, numite și acizi grași, sunt vitale pentru organism. Ele alcătuiesc baza pentru fiecare hormon, creier și întregul sistem nervos. Lipidele bune sunt parte integrală a fiecărei membrane celulare exterioare care este bariera majoră a celulei ce facilitează transportul de nutrienți și, de asemenea, protejează celula de toxine și de atacuri. Fără o membrană celulară sănătoasă, nicio celulă nu poate să funcționeze.
ADEVĂR
Pe lângă rolul vital pe care îl joacă în sănătatea ceulară, lipidele îndeplinesc și alte funcții :
1. Ajută la menținerea unui creier sănătos
Acizii grași Omega 3 fac ca semnalele electrice dintre fibrele nervoase să se transmită cu mai multă eficiență, prin faptul că aceștia întăresc structura tecii de mielină, care are rolul de apărare și izolare a fiecărei fibre nervoase.
Nu e de mirare că oamenii de știință au descoperit că există o legătură între deficiența acizilor grași esențiali și bolile depresive, boala Alzheimer, tulburările de atenție și hiperactivitatea mentală.
Mielina, teaca ce protejează comunicarea dintre neuronii creierului, este compusă în proporție de 30% din proteine și 70% din lipide. Acidul gras predominant în mielină este acidul oleic, care este componentul principal al uleiului de măsline, dar care se găsește și în migdale, nuci și avocado.
2. Păstrează pereții vaselor de sânge elastici
Nu putem discuta despre funcționarea creierului fără să menționăm importanța vascularizării acestuia. Creierul conține vase capilare care sunt responsabile cu absorbția nutrienților, livrarea oxigenului și eliminarea toxinelor.
Acizii grași esențiali ajută la menținerea elasticității vaselor de sânge ca să asigure un transport fără blocaje.
Grăsimile trans din lipide modificate chimic întăresc pereții arteriali și provoacă blocaje care pot avea loc în orice parte a corpului.
3. Sunt implicate în producția de hormoni
Acizii grași intră în structura unor substanțe extrem de importante din organism, cum ar fi prostaglandinele, substanțe asemănătoare hormonilor, responsabile cu reglarea mai multor funcții ale organismului.
Lipidele controlează producția de hormoni sexuali, ceea ce explică de ce unele adolescente care au o greutate sub cea normală au probleme în dezvoltare la pubertate, unul dintre simptome fiind întârzierea sau lipsa menstruației.
4. Ajută organismul să absoarbă vitaminele
Vitaminele A, D, E și K sunt solubile în grăsimi, ceea ce înseamnă că grăsimile din alimente ajută intestinul subțire să absoarbă aceste vitamine.
O regulă simplă : pentru o absorbție mai bună, luați multivitaminele după masă.
5. Sunt recomandate pentru o piele frumoasă, sănătoasă și luptă împotriva semnelor îmbătrânirii
Pielea este organul cel mai întins al organismului și este o oglindă a ceea ce se petrece în interior. Am observat multe persoane cărora pielea li s-a făcut mai frumoasă în urma îmbunătățirii regimului alimentar.
Când un acid gras este deficitar, un semn clasic îl reprezintă pielea uscată și descuamată.
Pentru a vă menține pielea suplă, hidratată și tonică, consumați ulei de pește de bună calitate și alimente bogate în Omega 3.
Legumele, uleiul de pește, leguminoasele și peștele au rolul de a apăra organismul împotriva ridurilor, în timp ce untul, carnea și produsele lactate grase contribuie la apariția ridurilor din cauza stresului oxidativ pe care îl provoacă.
6. Sunt sățioase și au un gust minunat
Când mâncăm produse bogate în grăsimi, ne rămâne un gust minunat, sățios. Când se îndepărtează grăsimea din alimente, cum ar fi alimentele cu conținut scăzut de grăsimi sau degresate, adesea se adaugă zahăr ca să nu se altereze gustul. Deci, decât să consumați produse îndulcite sintetic fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, mai bine introduceți în dieta dumneavoastră zilnică nuci, semințe și uleiuri sănătoase. Dacă vi se face foame în timpul zilei, mâncați câteva migdale ( 10 -15 ) sau nuci și veți observa cum foamea dispare.
MIT
Iată câteva mituri despre grăsimi, care încă persistă în lumea sănătății și în domeniul pierderii în greutate :
1. Fructele uscate din familia nucilor îngrașă
Dacă evitați toate fructele uscate din familia nucilor de teama caloriilor în exces și a kilogramelor în plus, pierdeți o mulțime de avantaje. Acestea, prin cantitatea de fibre, fitonutrienți, antioxidanți, vitamina E, seleniu și proteine, oferă o încărcătură nutrițională foarte puternică.
Cele două „supervedete” ale acestei familii sunt nucile clasice și migdalele. Nucile opresc pofta de mâncare, au un gust plăcut și scad colesterolul „rău”. Tot ele opresc radicalii liberi să distrugă celulele. Nucile clasice conțin o cantitate mai mare de Omega 3 decât toate celelalte tipuri de nuci. Migdalele conțin vitamina E, care este puternic antioxidant și are efecte antiîmbătrânire, precum și o cantitate mare de acizi grași mononesaturați, care protejează inima. Ambele sunt bogate în magneziu, fibre și proteine.
Adăugând o mică porție de migdale în fiecare zi ( 25-30 grame ), nu numai că pierderea în greutate devine vizibilă, dar și reducerea riscului de boli cardiovasculare crește semnificativ.
2. Ouăle și fructele de mare cresc colesterolul
Colesterolul care se găsește în ouă, în diverse tipuri de carne și în fructele de mare nu are un efect semnificativ asupra nivelului colesterolului din organism. Așa cum am detaliat în articolul Ouăle și colesterolul. 80% din totalul colesterolului provine din organism, iar 20% provine din alimentație. Ceea ce are impact asupra colesterolului din organism este cantitatea de grăsimi saturate și acizi trans pe care îi luați din alimentele de zi cu zi.
În timp ce fructele de mare conțin colesterol, acestea au totuși un conținut redus de lipide saturate, ceea ce le face o sursă bună de proteine.
3. Lipidele cresc riscul de cancer și boli de inimă
Dacă ne referim la acizii grași trans și la lipidele saturate, atunci da, este adevărat, deoarece aceștia sunt proinflamatori și sunt legați de colesterolul mărit, bolile de inimă, obezitate și diverse tipuri de cancer.
Dacă ne referim însă la lipidele bune – lipidele mononesaturate și acizii grași esențiali – atunci acesta este doar un mit. Alimentele precum uleiul de măsline, fructele din familia nucilor și semințele, peștele, uleiul de pește, semințele de in, avocado și untul făcut natural din nuci, sunt recunoscute pentru proprietățile pe care le au împotriva cancerului și sunt de fapt benefice pentru sănătatea inimii și pentru scăderea colesterolului, așa cum ajută și în lupta cu kilogramele în plus.
4. Alimentele complet degresate sau semidegresate sunt soluția în lupta cu obezitatea
Dacă această afirmație ar fi cât de cât adevărată, atunci marea cantitate de produse semidegresate și degresate ar produce o mică diferență în statisticile legate de obezitate, care dimpotrivă arată că problema obezității este în creștere. Lipidele dau un gust delicios mâncărurilor și, în lipsa lor, alimentelor li se adaugă zahăr pentru a compensa gustul insipid.
Cred că ați văzut în supermarketuri bomboane pe al căror ambalaj scrie „fără grăsimi”. Este adevărat, însă pe ambalaj nu scrie ca acele bomboane au un indice glicemic ridicat, care declanșează o secreție de insulină în exces.
Prea multă insulină duce la prea multă grăsime!